Gheorghe se întorcea seara de la cîmp, obosit, murdar, transpirat,

Gheorghe se întorcea seara de la cîmp, obosit, murdar, transpirat, după o zi fierbinte de muncă. Se tîrăşte fără chef în curte. Vecinul său, Ion, care stătea la soare, pe un şezlong, cu un pahar lîngă el, iar nevastă-sa în bikini făcîndu-i vînt cu un evantai, îi strigă:
- Ce faci, bă Gheorghe, vii de la muncă, ăă... Bă, da' fraier mai eşti... uită-te la tine cum arăţi... Mai uşor cu munca, ce eşti aşa prost? Ştii tu, e o vorbă din bătrîni: f**i, nu f**i, vremea p**ii trece.
Gheorghe tace şi înghite, dar bagă la cap. A doua zi, Gheorghe stătea în curte sub umbreluţă, la slip, iar nevastă-sa îi servea ceva de băut. Se simţea bine omu'. Spre seară, vecinul din partea ailaltă venea de la muncă, murdar şi obosit, ca vai de el. Gheorghe îl apostrofează:
- Ce faci, bă Ilie, munceşti, munceşti... Mai las-o naibii de muncă... Ştii tu, e o vorbă din bătrîni: f**i, nu f**i, vremea trece, băi p**ă...