Stefan cel Mare, după o bătălie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În depărtare se vede o pădure. Stefan: 
- În pădure! 
Când ajung în pădure, Stefan comanda: 
- Toata lumea sus în copaci! 
Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agătati de craci, încep sa se nelinistească: 
- Mai stăm asa, Măria Ta?!
- Mai stati mă, ca abia acum întră turcii în pădure!
Peste un timp, iară:
- Sa mai stăm, Măria Ta?
- Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!
- Da', Măria Ta,... dar măcar caii putem sa-i lăsam jos?!